Conjectura lui Goldbach, explicată

4 = 2 + 2, 6 = 3 + 3, 8 = 3 + 5, 10 = 5 + 5 = 3 + 7 și așa mai departe, aparent la nesfârșit. Faptul că orice număr par mai mare decât 2 este suma a două numere prime este unul dintre cele mai ușor de înțeles enunțuri din matematică și, după mai bine de 280 de ani, încă unul dintre cele mai greu de demonstrat.

Arce deasupra unei axe numerice, fiecare unind un număr prim p cu numărul prim n − p, încastrate în jurul mijlocului axei
Arce deasupra unei axe numerice, fiecare unind un număr prim p cu numărul prim n − p, încastrate în jurul mijlocului axei

O scrisoare către Euler

Pe 7 iunie 1742, matematicianul prusac Christian Goldbach i-a scris lui Leonhard Euler că orice număr întreg mai mare decât 2 pare să fie suma a trei numere prime; pe vremea lui, 1 era încă socotit număr prim. Euler a răspuns pe 30 iunie că acest lucru ar decurge dintr-un enunț mai simplu, pe care l-a numit o teoremă complet sigură, deși nu o putea demonstra: orice număr par este suma a două numere prime. Acest enunț, pentru numerele pare mai mari decât 2, este ceea ce numim astăzi conjectura lui Goldbach.

Portret prezentat ca fiind Christian Goldbach (1690–1764)
Portret prezentat ca fiind Christian Goldbach (1690–1764)
Portretul lui Leonhard Euler
Portretul lui Leonhard Euler

Descompuneri

Un mod de a scrie n ca p + q, cu p și q prime, se numește partiție Goldbach sau, aici, descompunere; 3 + 7 și 7 + 3 se numără o singură dată. 10 are două descompuneri, 100 are șase, iar 1.000.000 are 5.402. Doar 4, 6, 8 și 12 au una singură, din câte s-a verificat. Numerele impare sunt diferite: deoarece unul dintre cele două numere prime care adunate dau un număr impar trebuie să fie 2, un n impar este suma a două numere prime doar când n − 2 este prim.

Verificată până la 4 × 10^18

Pentru a verifica un număr nu ai nevoie de toate descompunerile lui, ci doar de una. Dacă pornești de la p = 3 și testezi dacă n − p este prim, reușești aproape întotdeauna în câteva zeci de încercări, așa că un calculator poate verifica numere mult mai repede decât ar putea enumera descompuneri. În 2013, Tomás Oliveira e Silva, Siegfried Herzog și Silvio Pardi au terminat de verificat fiecare număr par până la 4 × 10^18. Pe parcurs l-au găsit pe cel mai dificil: 3.325.581.707.333.960.528 are nevoie de p = 9.781 până când n − p este prim.

Cometa lui Goldbach și Hardy–Littlewood

Reprezintă grafic numărul de descompuneri ale fiecărui număr par, iar punctele formează o bandă tot mai largă numită cometa lui Goldbach. Ea are fâșii separate pentru că factorii primi ai lui n contează: când 3 îl divide pe n, niciun n − p nu este multiplu de 3 pentru un număr prim p mai mare decât 3, așa că astfel de numere au mai multe descompuneri. În 1923, G. H. Hardy și J. E. Littlewood au prezis numărul: aproximativ 0,66 · n/(ln n)², unde 0,66 este constanta numerelor prime gemene, mărit cu (p − 1)/(p − 2) pentru fiecare număr prim impar p care îl divide pe n. Formula lor este tot o conjectură, dar se potrivește cu valorile reale cu o precizie de aproximativ un procent pentru n mare.

Ce s-a demonstrat

În 1937, Ivan Vinogradov a demonstrat că orice număr impar suficient de mare este suma a trei numere prime, iar în 2013 Harald Helfgott a coborât pragul la orice număr impar mai mare decât 5, rezolvând astfel conjectura slabă a lui Goldbach. Pentru varianta pară, matematicienii au arătat în 1938 că aproape toate numerele pare sunt sume de două numere prime, așa că excepțiile, dacă există, sunt extrem de rare. În 1973, Chen Jingrun a demonstrat că orice număr par suficient de mare este suma dintre un număr prim și un număr care este fie prim, fie produsul a două numere prime. Ultimul pas, până la două numere prime de fiecare dată, lipsește încă.

Explorează

Deschide testerul și scrie orice număr par până la 4 × 10^18. Tabelul arată fiecare număr prim încercat și de ce a eșuat n − p, până la prima descompunere; casetele adaugă descompunerea cea mai apropiată de n/2 și estimarea lui Hardy și Littlewood pentru numărul de descompuneri. Până la 10 milioane, fiecare descompunere este desenată ca un arc de la p la n − p. Alege un caz dificil ca să vezi o căutare lungă sau treci la cometă ca să vezi descompunerile fiecărui număr par până la 200.000.

Întrebări frecvente

Poate 2 să fie unul dintre numerele prime?

Doar pentru 4 = 2 + 2. Pentru orice număr par mai mare, din 2 + q = n ar rezulta că q este par și mai mare decât 2, deci nu este prim. Orice altă descompunere folosește două numere prime impare.

De ce este atât de greu de demonstrat?

Numerele prime sunt definite prin înmulțire, dar conjectura se referă la adunare, iar instrumentele care le leagă pe cele două sunt puține. Metodele care arată că aproape orice număr par funcționează, sau că funcționează un număr prim plus un număr aproape prim, lasă deocamdată mereu un mic gol.

A existat vreodată un premiu pentru o demonstrație?

Da. Pentru a promova romanul Unchiul Petros și conjectura lui Goldbach, editurile sale Faber and Faber și Bloomsbury au oferit un milion de dolari pentru o demonstrație trimisă între martie 2000 și martie 2002. Nimeni nu l-a revendicat.

Și dacă există un contraexemplu?

Ar trebui să fie mai mare decât 4 × 10^18 și nu ar avea deloc descompuneri, în timp ce numerele pare din jurul lui au fiecare aproximativ 10^15. Formula lui Hardy și Littlewood face ca acest lucru să pară extrem de improbabil, dar probabil nu înseamnă demonstrat.

Ești gata să încerci?

Deschide PictorX în browser – fără instalare și fără card de credit.

Testează conjectura lui Goldbach