Moleculele și legăturile chimice pe înțeles

Tot ce te înconjoară, de la apa pe care o bei până la ADN-ul din celulele tale, este alcătuit din molecule: grupuri de atomi ținuți împreună de electroni puși în comun. Câteva reguli simple decid ce atomi se pot uni, câte legături formează fiecare și ce formă ia molecula. Iată cum funcționează.

Model cu bile și tije al unei molecule de etanol: atomi de carbon negri, un atom de oxigen roșu și atomi de hidrogen albi, uniți prin legături
Model cu bile și tije al unei molecule de etanol: atomi de carbon negri, un atom de oxigen roșu și atomi de hidrogen albi, uniți prin legături

Atomii tind spre un strat exterior complet

Electronii unui atom sunt așezați pe straturi, iar stratul exterior decide cum reacționează atomul. Majoritatea atomilor sunt cei mai stabili cu opt electroni pe acest strat, hidrogenul cu doi. Gazele nobile, precum neonul, au deja stratul complet și aproape că nu reacționează. Alți atomi ajung acolo punând electroni în comun cu vecinii lor. Oxigenul are șase electroni de valență, așa că mai pune în comun doi; carbonul are patru, așa că pune în comun patru. Numărul de legături pe care un atom le formează astfel este valența lui: 1 pentru hidrogen, 2 pentru oxigen, 3 pentru azot și 4 pentru carbon.

Legături simple, duble și triple

O legătură covalentă este o pereche de electroni pusă în comun de doi atomi. Doi atomi pot pune în comun una, două sau trei perechi: o legătură simplă, dublă sau triplă. Fiecare pereche în plus apropie atomii și îi ține mai strâns: o legătură simplă carbon–carbon are aproximativ 1,54 Å, una dublă 1,34 Å și una triplă 1,20 Å. O legătură dublă contează ca două dintre legăturile unui atom, așa că în dioxidul de carbon, O=C=O, carbonul își folosește toate cele patru legături pentru doi atomi de oxigen. În azotul gazos, N≡N, cei doi atomi pun în comun trei perechi, una dintre cele mai puternice legături din chimie, de aceea azotul din aer reacționează atât de puțin.

Perechi de electroni neparticipanți

Electronii de valență pe care un atom nu îi pune în comun rămân la el în perechi, numite perechi de electroni neparticipanți. Oxigenul din apă pune în comun doi dintre cei șase electroni de valență ai săi și îi păstrează pe ceilalți patru ca două perechi neparticipante; azotul din amoniac păstrează una. Perechile neparticipante nu țin atomii împreună, dar ocupă loc în jurul atomului și împing legăturile mai aproape una de alta, iar datorită lor apa și amoniacul atrag alte molecule. Într-o structură Lewis sunt desenate ca perechi de puncte, ca în constructor.

Formula și masa molară

O formulă moleculară numără atomii fiecărui element: H₂O înseamnă doi atomi de hidrogen și unul de oxigen. Ordinea obișnuită pentru compușii organici, sistemul Hill, pune întâi carbonul, apoi hidrogenul, apoi celelalte elemente în ordine alfabetică, așa că etanolul este C₂H₆O. Masa molară este masa unui mol de molecule, aproximativ 6,022 × 10²³ molecule, exprimată în grame: suma maselor atomice. Pentru apă, aceasta este 2 × 1,008 + 15,999 ≈ 18,02 g/mol, deci 18 grame de apă conțin un mol de molecule.

Forma unei molecule: VSEPR

Teoria respingerii perechilor de electroni din stratul de valență, VSEPR, prezice formele pornind de la o singură idee: perechile de electroni din jurul unui atom se resping și se depărtează cât de mult pot. Două perechi stau față în față, la 180°, ca în dioxidul de carbon liniar. Trei se așază la 120° într-un triunghi plan, ca în formaldehidă. Patru sunt orientate spre vârfurile unui tetraedru, la 109,5°, ca în metan. Perechile neparticipante contează și ele, dar împing puțin mai tare, așa că amoniacul, cu o pereche neparticipantă, este o piramidă cu unghiuri de aproximativ 107°, iar apa, cu două, este unghiulară, la aproximativ 104,5°. Legăturile duble și triple contează fiecare ca o singură direcție.

Izomeri

Aceiași atomi pot fi legați în moduri diferite. Etanolul, CH₃CH₂OH, și eterul dimetilic, CH₃OCH₃, sunt amândoi C₂H₆O, totuși etanolul este un lichid care fierbe la 78 °C, iar eterul dimetilic un gaz care fierbe la −24 °C. Moleculele de acest fel, cu aceeași formulă, dar cu structură diferită, se numesc izomeri. Butanul, C₄H₁₀, are doi, iar la C₁₀H₂₂ sunt deja 75. De aceea chimiștii desenează structuri și nu scriu doar formule.

Încearcă

În Constructorul de molecule, plasează un oxigen și doi hidrogeni, leagă-i și urmărește cum formula devine H₂O; apoi deschide 3D și vezi îndoirea produsă de perechile neparticipante. Construiește dioxidul de carbon cu două legături duble și vezi că rămâne drept, sau etanolul și eterul dimetilic din aceiași atomi. Selectează orice atom ca să-i vezi legăturile, perechile neparticipante și forma, selectează o legătură ca să vezi de ce tip este și activează Provocări ca să construiești cincisprezece molecule pentru puncte.

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre o legătură covalentă și una ionică?

Într-o legătură covalentă doi atomi pun în comun electroni, așa cum fac în molecule nemetalele precum carbonul, oxigenul și hidrogenul. Într-o legătură ionică un atom cedează electroni altuia, iar ionii încărcați care rezultă se atrag, cum fac ionii de sodiu și de clorură în sarea de bucătărie. Sarea nu formează molecule separate, ci un cristal de ioni, de aceea constructorul folosește doar legături covalente.

Ce este regula octetului?

Este regula practică după care atomii formează legături până au opt electroni pe stratul exterior, ca un gaz nobil. Explică valența carbonului, azotului, oxigenului și halogenilor. Hidrogenul se oprește la doi, iar elementele începând cu perioada a treia, precum fosforul și sulful, pot avea mai mult de opt, ca în acidul fosforic și acidul sulfuric.

De ce apa este unghiulară, iar dioxidul de carbon liniar?

Carbonul din dioxidul de carbon are două legături duble și nicio pereche neparticipantă, așa că cele două direcții ale lui sunt opuse, la 180°. Oxigenul din apă are două legături simple și două perechi neparticipante: patru perechi orientate aproximativ spre vârfurile unui tetraedru. Doar două dintre ele țin atomi de hidrogen, așa că molecula pare îndoită, la aproximativ 104,5°.

De ce sunt atomii colorați așa?

Culorile urmează convenția CPK, folosită în modelele chimice din anii 1950 și numită după Corey, Pauling și Koltun: hidrogen alb, carbon negru, azot albastru, oxigen roșu, sulf galben, clor verde și fosfor portocaliu. Datorită lor, un model poate fi citit dintr-o privire.

Ești gata să încerci?

Deschide PictorX în browser – fără instalare și fără card de credit.

Construiește o moleculă