De ce nu există soluție

Marea teoremă a lui Fermat spune că nu există trei numere întregi pozitive a, b și c care să satisfacă aⁿ + bⁿ = cⁿ când n este un număr întreg mai mare decât 2. Pare un puzzle despre puteri. Demonstrația a durat 358 de ani.

Ecuația a la puterea n plus b la puterea n diferit de c la puterea n, pe un card, pentru un exponent mai mare decât 2
Ecuația a la puterea n plus b la puterea n diferit de c la puterea n, pe un card, pentru un exponent mai mare decât 2

Nota de pe margine

În 1637 Pierre de Fermat a scris, în exemplarul său din Arithmetica lui Diofant, că are o demonstrație remarcabilă că aⁿ + bⁿ = cⁿ este imposibilă pentru un exponent mai mare decât 2 și că marginea era prea îngustă ca s-o cuprindă. Nota a fost publicată după moartea lui. Vreme de secole a fost cea mai celebră problemă nerezolvată din matematică. Singurul argument al lui care s-a păstrat este cazul particular n = 4, demonstrat prin coborâre infinită.

Portretul lui Pierre de Fermat
Portretul lui Pierre de Fermat

Pătratele sunt altfel

Pentru n = 2 este Pitagora și există infinit de multe soluții. Din două numere întregi m > k > 0 se ia a = m² − k², b = 2mk și c = m² + k². Cu m = 2 și k = 1 se obține 3, 4 și 5; cu m = 5 și k = 2 se obține 20, 21 și 29. Nimic de forma aceasta nu dă o soluție pentru cuburi sau puteri mai mari. O putere poate totuși cădea foarte aproape de o sumă de alte două, de aceea verificarea unui singur exemplu din ochi, sau cu un calculator care rotunjește, nu este de ajuns.

Aproape egalități

9³ + 10³ = 1.729, adică 12³ + 1. 13⁵ + 16⁵ este doar cu 12 mai mare decât 17⁵. Iar 3.987¹² + 4.365¹², suma scrisă pe o tablă în Familia Simpson, coincide cu 4.472¹² pe primele 10 cifre. Suma este mai mare cu 1.211.886.809.373.872.630.985.912.112.862.690, aproximativ 1,21 × 10³³, adică 1,89 × 10⁻¹¹ din putere. Aritmetica întreagă exactă arată diferența. Teorema spune că, pentru un exponent mai mare decât 2, diferența nu este niciodată zero.

Demonstrația

Exponenții au căzut unul câte unul. Fermat a demonstrat n = 4. Euler a demonstrat n = 3, cu un pas reparat mai târziu. Dirichlet și Legendre au demonstrat n = 5, iar Lamé n = 7. Lucrarea lui Sophie Germain acoperea o întreagă familie de exponenți. În 1995 Andrew Wiles, cu o corecție scrisă împreună cu Richard Taylor, a demonstrat că orice curbă eliptică semistabilă peste numerele raționale este modulară. O soluție a ecuației lui Fermat ar fi produs o curbă care nu este, deci nu există soluție pentru niciun exponent întreg mai mare decât 2.

Întrebări frecvente

Chiar avea Fermat o demonstrație?

Aproape sigur nu, pentru cazul general. Demonstrația folosește matematică din secolul XX, iar singurul argument complet lăsat de Fermat este pentru n = 4. Nu a mai menționat niciodată afirmația generală, ceea ce sugerează că nota de pe margine era o demonstrație pe care a găsit-o ulterior greșită.

Dar o sumă de mai mult de două puteri?

Teorema este despre exact două puteri care adunate dau o a treia. Sumele cu mai mulți termeni sunt o altă întrebare. Euler a presupus că o putere de ordinul k are nevoie de cel puțin k puteri de ordinul k, iar presupunerea este falsă: 27⁵ + 84⁵ + 110⁵ + 133⁵ = 144⁵.

Este permis zero?

Nu. Enunțul este despre numere întregi pozitive. Cu un zero, 0ⁿ + cⁿ = cⁿ, ceea ce este adevărat și nu spune nimic. Bazele negative sunt o altă întrebare pentru exponenți impari, fiindcă un număr negativ la o putere impară este negativ, iar teorema este enunțată pentru numere întregi pozitive.

Ești gata să încerci?

Deschide PictorX în browser – fără instalare și fără card de credit.

Verificați o sumă de puteri